Lapte negru

Vasili Sigarev, unul dintre cei mai populari scriitori din noul val, şi-a făcut debutul internaţional odată cu piesa Plastilina, montată cu mare succes la Royal Court Theatre, Londra (2002) şi, apoi, multipremiată.
În anul 2003 a urmat al doilea mare succes al său, piesa Lapte negru, montată şi ea, imediat după publicare, la Royal Court Theatre, Londra şi, concomitent, în două teatre din Moscova, pentru ca apoi să fie pusă în scenă în întreaga lume. Despre Lapte negru, în presa britanică, s-a scris: „este o pendulare între realismul cel mai dur şi poezia pură, între umorul cald şi violenţa crudă.”
„Eu povestesc despre patimile şi necazurile oamenilor” – justifică, într-un interviu, Sigarev. „Ca să te purifici trebuie să treci mai întâi prin noroi şi abia apoi să încerci să-l cureţi. Nu sunt însă nici filosof, nici politician. Doar narator. Atât.”
De altfel, Sigarev, născut în 1977, este considerat un rebel în dramaturgia rusă contemporană. Ca dramaturg, a fost influenţat de experienţa sa de viaţă. S-a născut  întrun oraş industrial din Munţii Ural, în Siberia. Tatăl său a fost muncitor la fabrica de extracţie de minereu de titan care, odată cu inevitabilul colaps al Uniunii Sovietice a fost închisă. Lucru ce a dus la decăderea oraşului, la sărăcie, prostituţie, SIDA. De altfel, după anii 90, în Rusia, ca în toate ţările fost comuniste, s-a produs o puternică diviziune în societate: între pătura îmbogăţită şi cea rămasă foarte săracă, între zonele urbane şi cele rurale, între mentalităţile occidentale şi cele învechite.
Despre asta vorbeşte şi Sigarev în piesele sale, de fapt despre viaţa sa în noua Rusie.

O nouă premieră  la Teatrul „Sică Alexandrescu” din Braşov: LAPTE NEGRU de Vasili Sigarev, text montat în premieră pe ţară de către regizorul Claudiu Goga.

Din distribuţie fac parte: Maria Gârbovan, Cosmin Maxim (actor al Teatrului Naţional din Iaşi), Viorica Geantă Chelbea, Mircea Andreescu, Virginia Itta Marcu, Bianca Zurovski, Gabriel Săndulescu, Dan Săndulescu, Mirela Borş, George Custură, Oana Hui, Relu Siriţeanu. Scenografii Mihai Mădescu şi Luana Drăgoiescu semnează decorul şi, respectiv, costumele, iar traducerea textului îi aparţine Izoldei Vîrstă.